Mai 2009


Academia Caţavencu a lansat vineri o campanie de alertă publică în legătură cu alegerile europarlamentare de duminica viitoare.

Campania vine târziu, dar o face tocmai pentru a fi în ton cu dezinteresul general. Sunt patru filmuleţe tari în care patru tâmpiţi vorbesc limbi străine cam la fel cum o fac candidaţii români.

 Castingul e furnizat de studiourile casei, adică de personalul auxiliar al redacţiei, Vergilică şi Maria, la care se adaugă inegalabilul Gigi Melody şi celebrul şprangar Perpedos. Cele patru discursuri ating idealurile europene cuprinse în „Frere Jacques”, „Jingle bells”, „O Tannenbaum” şi „La donna e mobile”.

 Campania pune la zid comportamentul „furculision”, adică impostura poligloţilor politici care pretind în cv-uri şi se bålbåie în realitate. Riscăm să trimitem la Bruxelles, în mare, aceiaşi ignoranţi, oameni care nu ştiu limbi străine şi care, prin urmare, nu pot face nici un serviciu ţării. Îi trimitem degeaba.

Ziua de azi a fost pe principiul: Dezbraca-te ca te fut… Imbraca-te ca nu te mai fut… astfel am aflat ca la munca totul e legat de partide de sex si se pare ca avem cu totii vieti sexuale super active, intrucat tot timpul te fute cineva la cap sau ti-o trage cand gresesti ceva (pe principiul nimeni nu moare virgin, ti-o trage viata intr-un fel sau altul).

In concluzie nu poate sa imi mai zica nimeni ca sunt tafnoasa, rautacioasa sau pisaloaga pentru ca sunt NF, poate doar asa sunt eu, perfectionista si cu o limba extrem de ascutita 🙂

 

P.S. acest post este un pamflet si trebuie luat ca atare

un coleg azi: Toti piarii mananca salata si beau apa plata

eu: asta e, trebuie sa pastram aparentele 🙂

Unul din colegii mei se considera fat frumos, spune ca daca pana la ora 7 nu-l saruta nevasta-sa (aka printesa din poveste) se transforma in brotacel.

Ma plimb prin vise care nu au fost gandite inca, ma plimb prin ganduri neinchipuite, ma uit la imagini ce nu pot fi descrise, urcand incet, incet prin cetate.

Cuvintele se amesteca usor, intr-un cocktail nou, plin de substante interzise, transmitand un mesaj subliminal.

Spamez realitatea cu flori si fluturasi, imi creez o lume virtuala, plina cu maci si sunete ireale.

Creez o lume care nu poate exista

Bat campii

Dar o spune Mircea Cartarescu mai bine:

„A sasea inima 

Pentru toate acestea platesc, fireste, desi banii nu mai exista de mult. Creditul meu e pe web, unde si fac toate platile. Semnez cecurile virtuale cu amprenta inconfundabila a intregului meu corp, scanat instantaneu. De altfel, ies si intru pe oriunde prin peretii casei mele tot prin scanarea corpului. Nimeni altul nu e lasat sa treaca. Imi protejez astfel intimitatea, bunul meu cel mai de pret si, de altfel, singurul. Hotii nu mai intra azi in cladiri, caci natura infractionalitatii s-a schimbat complet. Se fura, da, si azi, mai mult poate decat altadata, dar se fura vise, emotii, viziuni, extazuri, orgasme, uimiri – ni se patrunde in creierele lipsite de sistem de alarma si suntem jefuiti de umanitate. Accesul la mintile noastre se face prin acelasi mare si ultracomplicat web. Inchisori, totusi, nu mai sunt de mult, fiind inlocuite peste tot de terapii de reabilitare. Intrebati „Cine esti tu?“, copiii-si duc de obicei aratatorul spre piept, identificandu-se astfel cu propriul lor corp. Azi nici cel mai nestiutor dintre ei nu mai face greseala asta. Corpul nostru e astazi un ambalaj in mare parte artificial. Suntem agregate biotronice carora anual li se inlocuiesc organele uzate cu altele noi. Personal, am in clipa asta in piept a sasea inima, iar in cavitatea abdominala al patrulea pancreas. Se spunea altadata, ranjind ca de o mare desteptaciune: poti inlocui orice organ in afara de creier, caci, nu-i asa, creierul esti tu insuti. Un transplant de creier ar fi fost de fapt, chipurile, un transplant de corp… Nimic mai fals.

Creierul nostru nu este „noi insine“ mai mult decat e corpul nostru. Numai o mica structura din masa lui, e drept, interconectata cu toate celelalte, este „eu“. Aceasta structura poate fi refacuta in orice alt creier, asa incat un creier schizofren poate fi inlocuit in proportie de 99%, eliminand astfel boala. Transplantul de creier e un castig definitiv al medicinei. Pe de alta parte, nu inlocuirea de organe intregi este astazi domeniul de varf al chirurgiei, ci microtransplanturile. Putem inlocui, prin inginerii submoleculare, cu ajutorul „buldozerelor“ facute din 3-4 atomi, puntile de hidrogen din moleculele de ADN, mitocondriile din celule, si putem trimite „tanchete“ miniaturale in fluxul sanguin ca sa lupte cu virusurile. Cancerul e azi un arhaism de dictionar, ca faimoasa ciuma din alte secole…

Daca acum optzeci de ani as fi citit undeva aceste fapte, fie nu le-as fi privit decat ca pe niste naive utopii, fie ca (daca as fi crezut in plauzibilitatea lor) i-as fi fericit pe locuitorii unei lumi ce mi s-ar fi parut paradisiace… Vecinii de vecini …de, ce sa zic, paradisiaca as numi si eu lumea de-acum, daca… daca mitocanii mei de vecini nu mi-ar schimba-o zi de zi intr-un iad! Daca n-ar da noapte de noapte muzica la maximum, daca nu s-ar certa mereu ca la usa cortului… Ia uite, iar au inceput! Cat sunt eu de cybernaut, nu ma pot stapani sa nu le urlu din rasputeri:

– Macar schimbati maneaua, nenorocitilor, de o saptamana o tineti numai cu asta! ”

sursa: http://www.descopera.ro/stiinta/929519-o-utopie-de-mircea-cartarescu-2084-fara-orwell 

daca m-ar vedea acum profa de romana cum stau sa caut info despre cartarescu sa dau un comunicat de presa frumos si atractiv…

Perseverand, melcul a ajuns pe Arca lui Noe 🙂

Pagina următoare »