10 zile de mare, soare, leneveala pe sezlong, mancat bunatati si somnic de dup-amiaza – cam asa s-ar traduce concediul de anul asta.

Ieri m-am intors in Bucuresti. Deja imi lipsesc toti oamenii aia care se plimbau seara pe faleza cu zambetul pe buze. Azi dimineata pe drumul spre munca m-a socat sa vad cat de imbracati erau toti oamenii… imi e dor de goliciunea de la mare, acolo te simti asa de liber. Cred ca provocarea dupa un concediu la mare nu este sa-ti reintri in ritmul normal de munca, ci sa te reobisnuiesti sa porti haine si sa stai o zi intreaga pe scaun. Am intepenit azi… vroiam sa dau din picioare prin apa 🙂