Today is a day that will live triumphantly in my book of perfect days!!!

Dupa o saptamana asezonata din plin cu o garnitura absolut maronie, atat la nivel de moral cat si la nivel fizic (nasul meu face ca Fanfara Militara si corpul meu s-a indragostit atat de tare de „Saturday Night Fever” incat ii da replay in fiecare zi), astazi pot sa spun in sfarsit ca Leonadro DiCaprio ca „I’m on top of the world!!!”

Deci, Murray l-a batut pe Del Potro la Miami (si la cum a jucat Murray in meciul asta, io daca eram in locul lui Del Potro ziceam „Ba, baieti, mersi de invitatie, da io imi iau jucariile si plec, ca la perete pot sa joc si acasa” ), am jucat tenis, am baut Cola, am mancat de la Mec (ca sa sarbatoresc faptul ca am slabit 2 kg), but most importantly….am fost pe Ghencea la meci!!! Entuziasmul meu se datoreaza faptului ca e prima oara cand calc pe un stadion (la un meci, ca asa am fost eu si am vizitat Camp Nou-ul si Bernabeu-l).

Mi-am facut pofta sa strig, sa aplaud si sa ma mandresc ca cu toata acuitatea ochilor mei care tinde catre 0, recunosc jucatorii dupa felul in care alearga sau lovesc mingia. Am facut si un psihologic asupra suporterului roman, identificand caracteristici care n-au nimic de-a face cu verbul „a sustine”:

  • peluza il injura pe Becali, tribuna I ii ia apararea lui Becali, peluza injura tribuna I si vice-versa. Nici dreacu nu se mai uita la meci
  • galeria se injura cu galeria celeilalte formatii
  • toata lumea il injura pe Banel
  • galeriile celor doua echipe se pun de acord sa-l injure pe Argaseala
  • tribuna I il injura pe Teo Craciunescu (arbitrul), peluza ii striga La Multi Ani lui Lacatus
  • peluza striga una, tribuna striga alta. Nu se mai intelege nimic
  • peluza striga „M*** Dinamo”, tribuna striga „M*** Rapid”. Steaua nu juca nici cu Dinamo, nici cu Rapid, ci cu Gloria Bistrita (banuiesc ca suporterii ventiti la stadion habar n-au cu cine joaca echipa favorita)
  • Un Gigel vorbeste la telefon si spune „Taranii astia de la Tribuna I tin cu Becali” (bineintales, astezat confortabil pe unul dintre scaunele Tribunei I). Gigelul de langa el se simte cu musca pe caciula si-l intreaba „Da de ce ma faci tu pe mine taran??„. Mai multe injuraturi.
  • toata lumea mananca seminte si arunca nonsalant cojile pe jos. Femeile de servici de pe Ghencea cred ca au nervii foarte tari

Dar sa nu mint, s-a strigat si „Forza Steaua”, numai ca foarte putin. Oricum, mie mi-a placut sa vad meciul pe viu, sa pot sa strig „Hai Baneleeeeeeeeeeeeeeeeeee!!!” sau „Buuuuuuu!”” la cornerele adversarilor. Co ocazia asta am avut posibilitatea sa-mi etalez sapca cu Steaua cumparata acum vreo 10 ani si pastrata cu sfintenie in dulap de atunci (nu de alta, da cand am iesit prima oara cu ea pe strada, era sa-mi iau bataie de la niste dinamovisti…si n-aveam decat 14 ani…). Am fost eu un pic confuza cand s-a accidentat Cernea, ca ma tot asteptam sa vad reluarea ca sa-mi dau seama ce s-a intamplat exact, da mi-a trecut repede. Am si sfidat „legea” si am intrat cu bricheta pitita (nu de alta, da sunt incapabila sa-mi aprind tigara de la chibrituri, si oricum, la fascinanta forta pe care o am eu in brate, n-as fi reusit sa arunc cu bricheta in teren nici sa fi vrut. Plus ca tin cu Steaua, deci n-as fi facut asa ceva)

Si maine e finala de la Miami (si sper sincer sa castige Murray), si am si 2 ore de tenis, asa ca pot sa zic ca in acest moment viata este foarte roz. 😀 De poimaine ne intoarcem la cautarea de jobusi si la griul de zi de zi, dar astazi si maine imi permit sa ma bucur.

Si pentru ca ma simt bine, va dau si o melodie care ma obsedeaza in perioada asta: